RETEZAT PEAK

Vârful Retezat
Program vizitare: NON-STOP
0733 888 586 0254 779 969 0354 815 399
office@retezat.ro

În Masivul Retezat a fost creat, în 1935, un Parc Național, incluzând o rezervație științifică. Parcul a fost declarat recent Rezervație a biosferei, intrând astfel în patrimoniul umanității, trebuind a fi protejat ca atare.

Masivul Retezat se înalță între două depresiuni importante, Petroșani și Hațeg, și între două râuri importante, Râul Mare și Jiul de Vest. Îi stau roată Munții Țarcu, Godeanu și Vâlcan.
Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline și se numește Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat și în mase mai importante de calcare, se numește Retezatul Mic.

Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 m. Spre Depresiunea Hațeg există un abrupt imens, cu fațete triunghiulare, specifice eroziunii în condiții tectonice favorizante.
Există două culmi principale, orientate aproximativ sud-vest nord-est, unite în partea lor centrală. Culmea nordică pornește din zona Lacului Gura Apelor și este punctată de Vârfurile Zlata (2142 m), Șesele (2278), Judele (2334), Bucura (2433), Peleaga (2509), Păpușa (2508), Mare (2463), Lăncița (2066), Brădet (1861). Culmea sudică, Iorgovanu (2014) – Piule (2080) – Drăcșanu (2081) are dimensiuni mai mici și este punctată și de Vârfurile Custura (2457), Gruniu (2294), Lazăru (2282), Tulişa (1792). Cel mai reprezentativ vârf din zonă a dat nume masivului: Retezat (2482 m). Din cele două culmi principale se desprind spre nord culmi prelungi, paralele, cu lungimi apreciabile și culmi mai scurte spre sud.

Cea mai mare parte a masivului este alcătuită din formațiuni cristaline aparținând Autohtonului Danubian. Două masive intrusive (granodioritele de Retezat și Buta) străpung șisturile cristaline slab metamorfozate, dispuse într-un sinclinal străbătut în lungul său de Văile Lăpușnicul Mare și Râul Bărbat. Sedimentarul Autohtonului Danubian este reprezentat prin gresii și mai ales calcare masive ce alcătuiesc în special relieful din aria Piule – Iorgovanu. Pânza Getică, altădată deosebit de extinsă, se mai menține doar pe latura nordică a Retezatului. La est de Văile Râul Bărbat și Pilugu, Munții Tulișa prezintă și ei alcătuire predominant sedimentară.

Față de munții din jur, în Retezat suprafețele de nivelare sunt mai puțin evidente. Unele suprafețe și platouri ușor vălurite, aflate la 2000-2100 m, în Munții Zlata, Zănoaga, Slăvei și Lăncița aparțin ciclului de modelare Borăscu. Resturi ale suprafeței de nivelare Râul Șes pot fi observate pe latura nordică a masivului și în interiorul marilor bazine hidrografice aparținând Râului Bărbat, Râului Mare, Lăpușnicului Mare.

Cel mai variat și spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciară și periglaciară: imense circuri – simple sau complexe, văi ce trădează prezența unor ghețari cu lungimi apreciabile, lacuri adăpostite în căușul stâncilor, imense mase de grohotiș, stânci ascuțite sau cu aspect uniform. Cel mai întins lac glaciar din România se află aici – Bucura (10 ha), de asemenea cel mai adânc – Zănoaga (29 m). Dintre splendidele cascade amintim Lolaia, Ciumfu, Rovine.

Pădurea îmbracă pante acoperite cu imense grohotișuri fosile, iar covorul jnepenilor protejează părțile superioare ale culmilor. Printre plante pot fi întâlnite multe specii ocrotite: macul galben de munte, argințica, sângele voinicului, ghințura, crinul galben. Crestele cele mai înalte și custurile sunt cel mai ades lipsite de vegetație. Dintre animale, capra neagră, cocoșul de munte și ursul pot fi adesea întâlnite; marmota este și ea prezentă.

Potecile turistice din Parcul Național (marcate) pot fi utilizate respectându-se regulile impuse într-o arie protejată. Potecile din Rezervația științifică nu sunt permise turiștilor; frumusețile din interiorul acesteia ni se dezvăluie din înaltul crestelor și vom reuși astfel să protejăm elemente importante pentru biodiversitatea planetei Pământ.

Masivul Retezat are climă aspră și umedă. Este situat în calea maselor de aer vestice și sud-vestice. La peste 2000 m altitudine temperatura medie a aerului este de -2 -4° C. Înspre altitudinile de 1400-1500 m valorile medii ale temperaturii aerului ajung la 2-4 °C. În luna cea mai caldă, iulie, temperatura medie a aerului este în jur de 6 °C pe culmile cele mai înalte și de 8-10 °C începând de la limita superioară a pădurii înspre poalele masivului. În luna cea mai rece, ianuarie, la peste 2000 m temperatura medie a aerului este în jur de -10 °C, iar începând de la limita superioară a pădurii crește la -8, -6 °C. Dincolo de aceste temperaturi medii ale aerului nu trebuie uitat că adesea în timpul verii valorile pot urca pe culmile înalte la peste 20 °C (cum s-a întâmplat și în anul 2000), după cum în ianuarie sau februarie sunt perioade când temperaturile aerului scad spre -25, -30.

Precipitațiile sunt bogate, sub formă de ploi și zăpezi. Cantitatea medie anuală este de 1400 mm pe culmile cele mai înalte, scăzând spre poale la 1000-1200 mm. Lunile cele mai ploioase sunt iunie și iulie, în anii normali, iar septembrie și octombrie sunt cele mai propice pentru excursii și fotografii deoarece precipitațiile sunt mai reduse. Iarna, cantitățile cele mai reduse de precipitații se înregistrează în februarie; în martie și, mai nou, aprilie cantitățile de zăpadă căzută sunt importante, generând deseori avalanșe.

Nu doar cantitățile de precipitații îi interesează pe montaniarzi ci și modul lor de manifestare. Vara avem parte cel mai ades de ploi cu caracter torențial, însoțite de frecvente descărcări electrice. Retrageți-vă de pe creastă înainte de declanșarea averselor, fulgerelor, trăznetelor, spre limita pădurii sau pe pantele mai ferite.

Iarna (dar și primăvara sau toamna) putem avea parte de viscole puternice; vânturi importante în Masivul Retezat, însoțite de mari cantități de omăt ne pot surprinde pe traseu. Vara, mai suportăm câteodată averse de grindină. În lunile de trecere dintre unele anotimpuri vom face cunoștință cu lapovița.

Stratul de zăpadă durează 5-6 luni pe an, funcție și de altitudine. El atinge în general grosimi metrice. În zone adăpostite sau în forme negative de relief se acumulează până la 3-4 m, iar pe suprafețe expuse vânturilor neaua are grosimi mici, deseori apărând la zi chiar roca lipsită de vegetație.

Un pericol deosebit îl reprezintă gheața, parcurgerea porțiunilor acoperite de ea trebuind să fie făcută cu atenție și echipament adecvat. Numărul de zile cu îngheț din masiv este în jur de 240.

CĂI DE ACCES
Calea ferată Târgu Jiu – Petroșani – Simeria; vom putea utiliza astfel stațiile Pui, Râușor, Băești, Ohaba de sub Piatră și Subcetate. Dinspre Depresiunea Petroșani, acces pe linia ferată Petroșani – Lupeni.
Șoseaua Târgu Jiu, Petroșani, Hațeg, Simeria, Deva; la Livezeni se desprinde ramificația spre Valea Jiului de Vest, prin Vulcan, Lupeni, Uricani; din Hațeg se desprinde șosea spre Caransebeș, facilitând accesul în partea nordică a masivului.

Drumuri secundare importante, asfaltate sau pietruite, ce ajung în preajma sau în interiorul muntelui:
– Ohaba de sub Piatră – Nucșoara – Cârnic (asfaltat până la Nucșoara), 19 km. Facilitează accesul la cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele și Gențiana.
– Sîntămăria-Orlea – Râu de Mori (asfaltat), continuat neasfaltat pe Valea Râușor până în zona stațiunii turistice Râușor, 24 km.
– Cârnești (11 km de Hațeg spre Caransebeș) – Clopotiva – cabana Gura Zlata – barajul Gura Apelor (asfaltat), continuat cu drumul forestier până la Rotunda, 42 km.
– Pui – Hobița (5 km), continuat cu drumul forestier până la cabana Baleia (16 km).
– Uricani – Câmpu lui Neag (asfaltat), continuat cu drumul forestier spre cabanele Cheile Butei și Buta. Importante sunt și drumurile forestiere de pe Văile Râul Bărbat, Nucșoara, Râul Alb, Sălaș, Valea de Brazi, Bilug, Ursoaia.

MORE DETAILS ABOUT THE LOCATION:

  • LOCALITĂȚI DE ACCES

Hațeg, oraș situat la 350 m altitudine, în depresiunea prinsă între Munții Șureanu, Retezat și Poiana Ruscă.
Clopotiva, comună la circa 500 m altitudine. De aici se poate pătrunde pe Valea Râului Mare, până la cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa și barajul de la Gura Apelor, apoi mai departe, pe la fosta cabană Rotunda, până la Lunca Berhina și Poiana Pelegii.
Râu de Mori, comună la 500 m altitudine, de unde se poate merge în susul Văii Râușor până la stațiunea Râușor (trecând prin Suseni și pe la cetatea și biserica din Colţ), 12 km.
Brazi, localitate de la poalele muntelui; drum de pătrundere în lungul Râului Mare (spre cabana Gura Zlata) și racord după 3 km spre Râușor, în comuna Râu de Mori.
Sîntămăria-Orlea, comună atestată documentar la 1363, aflată pe drumul național Petroșani – Hațeg. De aici pleacă un drum auto nemodernizat spre Râu de Mori și mai departe la Râușor, loc de practicare a schiului.
Sarmizegetusa (555 m), comună aflată pe drumul Hațeg – Caransebeș, la 4 km de Clopotiva. Aici se află ruinele orașului Ulpia Traiana Sarmizegetusa și un han turistic.
Ohaba de sub Piatră (400 m altitudine), situată pe Valea Streiului, la confluența cu Pârâul Sălașul. De aici pleacă drumul și marcajul spre cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele, Gențiana.
Nucșoara (600-700 m), comună mare pe Valea Nucșoara, poarta principală de intrare în Retezat. În drumul spre munte putem vizita bisericile monument de arhitectură și ruinele unei cetăți (secolele XIV – XV) aflată în satul Mălăiești.
Pui (415 m altitudine), comună mare situată pe drumul Petroșani – Hațeg. De aici se poate urca spre cabana Baleia, trecând prin satele Râu Bărbat și Hobița (550 m).
Petroșani (650 m), municipiu din depresiunea omonimă, punct de plecare spre Lupeni, Uricani și Câmpu lui Neag, de unde poteci marcate sau nemarcate ajung în Retezatul Mare sau în Munții Tulișa (partea sedimentară a Retezatului).

 

  • LOCURI DE ADĂPOST

Cabana Pietrele, 1480 m altitudine, pe Valea Stânișoara, în pădure de conifere. Două corpuri de clădire și căsuțe de lemn. 150 locuri. Apă de izvor, lumină electrică de la generator. Bufet. Loc de campare. Canton silvic.
Cabana Gențiana (1670 m), 30-70 locuri, pe Valea Pietrele. Apă de izvor. Nu are curent electric. Oferă doar ceaiuri turiștilor obosiți.
Cabana Cascada (980 m), situată în zona Cârnic, 35 locuri. Oferă masă. Apă curentă, curent electric. Pot fi lăsate în siguranță autoturismele celor care suie câteva zile în munte.
Cabana Gura Zlata (775 m), recent modernizată. Are și căsuțe de lemn. Apă curentă, lumină, restaurant. Loc de campare. Situată pe o terasă, deasupra Râului Mare.
Cabana Buta (1580 m), aflată aproape de limita pădurii. Refăcută după incendiul din anii trecuți. Bufet, apă de izvor. Nu are curent electric.
Cabana Baleia (1410 m), situată în marginea poienii omonime. Bufet, apă de izvor. Nu are curent electric. Loc de campare. Tot în poiană se află un canton silvic modernizat.
Ministațiunea Râușor (1200 m). Hotel cu 30 locuri, restaurant. Pârtie de schi, teleschi.
Popasul Narciselor (localitatea Sălașul de Sus), pe drumul spre Cârnic.
Cabana Câmpu lui Neag, din localitatea omonimă, aparținând de Centrala Huilei Petroșani.
Casa de vânătoare Câmpușel (pe Valea Jiului de Vest), accesibilă dinspre Câmpu lui Neag.
Cabana Cheile Butei (900 m), cu confort turistic ridicat. Restaurant, cazare civilizată, apă curentă, lumină, piscină. 28 locuri.
Cu aprobare, pot fi folosite cantoanele silvice, casele de vânătoare, casele Academiei de la Gura Zlata, taberele de copii de la Brăduleț. Se poate cere adăpost în colonia Tomeasa.
În drum spre cabana Gura Zlata întâlnim Pensiunea Retezat: cazare în condiții excelente, apă curentă, curent electric, restaurant.

 

  • LOCURI DE CORT

Poiana Pelegii, cabana Pietrele, Râușor, cabana Buta, Câmpușel, Poiana stânei din Râu, Lacul Bucura, Lacul Zănoaga, cabana Gura Zlata, Poiana Baleia, zona fostei cabane Rotunda, Lunca Berhina, poieni, circuri glaciare, lărgiri de vale, fâneţe etc.
Numai în cazuri dificile se poate solicita ajutor la Casa laborator Gemenele din cadrul Rezervației științifice.Stânele pot fi refugiu temporar și suficient pentru a ieși din situații limită.
Iarna, majoritatea traseelor din masiv nu se recomandă a fi parcurse fără echipament și experiență adecvate. Drumurile spre cabane sau din imediata lor apropiere pot fi abordate de turiștii obișnuiți care dispun de echipament potrivit și respectă regulile ascensiunilor de iarnă.

PHOTO GALLERY

LOCATION