Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa este situat vizavi de situl arheologic și cuprinde ceramică romană, tehnică militară, instrumente, obiecte din viața de zi cu zi și numismatică.
Muzeul administrează situl arheologic de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana și este parte a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.
În camera din centrul arenei amfiteatrului, situată sub nivelul acesteia, se găsea „pegma”. Este vorba despre o maşinărie pentru realizarea de efecte speciale în timpul spectacolelor. La Sarmizegetusa este atestată printr-o inscripţie care îl menţionează pe C. Valerius Maximus, unul dintre cei care au lucrat cu această instalaţie.
Aprovizionarea cu apă a oricărei aşezări romane era foarte importantă şi i se acorda maximum de interes. Ţevile de plumb prezente în această sală nu face decât să probeze afirmaţia de mai sus. Fistulele de plumb serveau pentru a distribui apa spre cei trei mari consumatori dintr-un oraş: termele, fântânile publice şi particularii. Intrarea în forul oraşului era flancată de două fântâni publice. Una dintre acestea, cea din partea de E, am încercat să o reconstituim în această sală.
Sistemul de încălzire centralizat dintr-o casă romană – „hypocaustum” – se baza pe circulaţia aerului încălzit (într-un „praefurnium”) prin podeaua şi prin pereţii clădirii.
La Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa mai putem vedea o încăpere dedicată ceramicii, care cuprinde unele dintre cele mai numeroase dintre descoperirile arheologice, atât cantitativ cât şi în ceea ce priveşte funcţionalitatea obiectelor. Opaiţele erau un fel de lămpi portabile, care funcţionau pe principiul lanternelor din ziua de astăzi, numai că sursa de energie era dată de uleiul vegetal sau de grăsimea animală.
